Luatul in brate, bun sau rau?

Un mit preluat de la generatiile mai vechi in privinta cresterii copilului este acela ca bebelusul nu trebuie luat in brate pentru a nu „se invata prost”. Daca in familie exista un copil care are nevoie de ceva mai multa afectiune iar parintii i-o ofera incercand sa-l linisteasca in brate, de cele mai multe ori primesc reprosul bunicilor „asa l-ai invatat”.

In realitate copilul se naste cu un anumit fel de a fi, independent de cum procedeaza parintii. Exista copii care dorm noaptea din prima zi de viata si copii care isi trezesc parintii de 3-4 ori pe noapte luni sau chiar ani de zile incepand tot din prima zi de viata. Fara sa-i invete nimeni. Pe masura ce copiii cresc, modul lor de a reactiona si de a vedea viata este influentat de comportamentul parintilor, insa acest lucru se intampla in timp si se construieste pe o baza cu care copilul se naste- propria sa personalitate.

Trebuie luat sau nu copilul in brate?

Da, copilul trebuie luat in brate, ne avertizeaza specialistii. Nu pana la majorat, evident.

Bebelusii si copiii mici au nevoie sa se simta in siguranta. Uneori simpla prezenta sau apropiere a mamei ii linisteste. La unii copii aceasta nevoie este mai acuta, la altii nu. Ei sunt prea mici pentru a se folosi de plans ca sa-si manipuleze mama, asa cum sunt suspectati uneori.

Parintii trebuie sa se adapteze nevoilor micutului dupa nastere. Bebelusul trebuie luat in brate si leganat de cate ori este nevoie. El cauta instinctiv corpul mamei, de aceea patutul are nevoie de protectii moi. Mamele trebuie sprijinite pentru a putea si a avea timpul necesar sa-si tina bebelusii cat mai aproape de propiul corp. De aceea este important ca proaspata mamica sa fie sprijinita de familie in primele luni in privinta treburilor casnice si a gatitului, mai ales daca bebelusul are frati sau surori.

Bebelusului este bine sa i se vorbeasca permanent, sa i se explice lucruri, nu este prea mic pentru acest lucru. Pentru copilul mic mama inseamna totul. In nici un caz nu trebuie sa fie lasat sa planga singur in speranta ca va tace, sau chiar sa i se spuna raspicat „Taci”. Mama trebuie sa evite sa fie nervoasa in preajma micutului si sa i se adreseze intotdeauna pe un ton cald, linistitor, cu rabdare. De cele mai multe ori plansul indica o problema: foame, sete, scutec ud, disconfort etc. Mama trebuie sa fie receptiva la semne si sa invete sa-si inteleaga puiul pentru a descoperi imediat ce anume incearca acesta sa ii transmita.

Un bebelus lasat sa planga va creste cu sentimentul singuratatii, se va simti abandonat si va dezvolta angoase.

Data publicarii: Joi 3 Aprilie, 2014

Categorie: Copii

Articole Similare