travelplanner.ro
mamici celebre povestesc cum au nascut
INTREABA SPECIALISTUL
Dupa ce aseara, in timp ce sotul meu si bebele dormeau eu plangeam amintindu-mi cum a decurs nasterea si apoi spitalizarea, m-am decis ca trebuie sa o impartasesc cu voi. Daca ar fi sa descriu experienta intr-un singur cuvant, pentru mine ar fi: TRAUMATIZANTA. Sa va povestesc de ce.

Totul se intampla in septembrie 2017 la Campulung Muscel. Am ajuns la 38 de saptamani, cu controalele de rutina de la care am aflat ca bebele meu are circulara de cordon. Din aceasta cauza eram hotarata ca voi face cezariana.

Inainte de nastere, Vineri seara am fost la un ultim eco, iar doamna doctor Dragulinescu m-a asigurat ca e totul bine, bebele se pregateste sa vina, eu avand colul deschis, si ca ne vom mai vedea Miercuri la un control sa stabilim ce se va mai intampla.

Doar ca bebele meu a fost nerabdator si Vineri noaptea pe la 3 mi s-a rupt membana. Am ajuns la spital si pe la ora 4 am fost internata. Am fost preluata in sala de travaliu de niste asistente dragute, am discutat cu ele despre optiunea mea si am hotarat ca atata timp cat inca nu ma simt rau sa nu sun doctorita, nefiind dansa de garda.

Am sunat la ea la ora 7, m-a intrebat cum ma simt si a spus ca vine pe la ora 9 pentru ca atunci se schimba garda si intra si domnul doctor Nastase, cel cu care m-a operat. Atunci nu am vazut nimic gresit ca nu vine cand am sunat, ma gandeam ca e si Sambata, dar acum i-as cere sa vina cand sun. De ce spun asta? In primul rand e datoria ei si apoi pentru ca putin dupa ce am sunat la dansa, in jurul orei 7:30 au inceput contractii tot mai puternice si dese.

Erau la intervale cam de 3-4 minute si ingrozitor de dureroase. Astfel am stat pana la ora 9 si putin, timp in care ma tot plimbau si pana la capra sa vada cat sunt de dilatata, de parca ar mai fi contat cand eu urma sa fac cezariana. Au venit si medicii intr-un final, dupa ce eu incepusem sa experimentez un travaliu ca la nasterea naturala si am ajuns si in sala de operatie.

Dupa anestezia rahidiana, am fost intinsa pe masa, dezbracata de la piept in jos, nici macar nu mi s-a pus ceva pe picioare fapt pentru care in timpul operatiei am inceput sa tremur incontrolabil din cauza frigului. Un alt lucru care mi se pare de neconceput a fost faptul ca mi-au fost legate mainile de niste suporti asa incat ma simteam ca pe o cruce. Nu stiu ce si-au imaginat: ca ma pun sa imi scot perfuziile?

La ora 9:45 a venit pe lume puiul meu si cand l-au dus sa il curete si sa il masoare nici macar nu mi l-au aratat, l-am vazut doar cu coada ochiului in treacat. Apoi cand a fost gata, am fost intrebata ca daca vreau sa il pup inainte sa il duca la neonatologie. A fost cea mai stupida intrebare posibila. In fine, dupa un pupic rapid pe urechiusa, ca acolo am apucat, bebele a fost dus la etajul 5 si pana Duminica la ora 3 nu l-am mai vazut. Dupa operatie am stat pe sectia de ATI pana Duminica la pranz cand am fost mutata in salon.

Acum a inceput alta tratatie. Indiferent de tipul nasterii, cezariana sau naturala, toate mamicile mergeam din 3 in 3 ore sa alaptam bebelusii. Aici e o intreaga poveste din nou pentru ca saloanele de mamici sunt la etajul 4 si bebelusii la 5, iar cand mergeam la ei suna o sonerie si venea o asistenta cu liftul.

Daca erai la baie si urcai mai tarziu erai certata cand ajungeai sus. Acolo nu aveai cum sa stai mai mult de 30 de minute pentru ca eram evacuate. Daca vedeau ca nu reusim sa alaptam, cum a fost si cazul meu in spital, imediat veneau cu sticluta, dar nu ar fi venit una sa iti explice cum se face.

Am avut noroc de o asistenta care m-a vazut plangand in salon si care mi-a aratat cum sa ma mulg incet ca sa pornesc lactatia. O alta asa zisa regula care se aplica la neonatologie era: fara poze facute bebelusului, de parca ar fi fost proprietatea spitalului si nu o bucata din noi. Eu am facut doua poze pe furis si cand m-a vazut o asistenta a facut ditamai circul ca nu cumva sa apara poza aia undeva ca vai ce se intampla.

Sa va spun apoi si in salon cum era. Am mai primit putin timp niste injectii dimineata si seara si mergeam in fiecare dimineata la toaletare si control. Era un chin in fiecare dimineata sa urc pe capra aia ca sa ma curete cu nu stiu ce solutii.

Apoi chinul mai mare era sa ajungi la toaleta pe hol, asa in pas de melc pentru ca cine are viteza dupa operatie? Si acolo o mizerie crunta. Se facea curatenie, dar mai era cate o mamica pe care nu o interesa ce lasa in urma si pana a doua zi dimineata ramanea la fel. De baie/dus ce sa mai discutam? Si daca am fi putut sa facem, apa calda nu era. Curatenia in salon se facea zilnic, dar in ce fel?! Venea infirmiera dimineata cu matura apoi cu un mop cu care stergea pe tot etajul si semna pentru toata ziua, adica de 3 ori, cat se presupunea ca vine sa faca curat.

Una peste alta, a venit marea zi a externarii si de atunci am hotarat ca orice ar fi, in acest spital nu mai vreau sa nasc.

(Patricia, Campulung Muscel)

Nota redactiei: Ne rezervam dreptul de a actiona in instanta orice persoana si/sau entitate care incalca in orice mod prevederile de mai jos.
Nu suntem de acord cu preluarea, copierea, reproducerea, publicarea, transmiterea, vanzarea, distributia partiala, integrala sau modificata a continutului acestui site sau a oricarei parti a acestuia efectuate in alte scopuri decat cel personal, cu urmatoarele exceptii:
- este permisa reproducerea (pe site-uri noncomerciale, forumuri, articole din presa, stiri sau alte materiale de presa etc.) unor fragmente din articolele publicate in limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informatiilor preluate cu link, sub urmatoarea forma: (Sursa: AmNascutAcolo.ro - www.amnascutacolo.ro)




Daca va place acest articol urmariti-ne si pe FACEBOOK!
povesteste cum ai nascut cadou 700x200 edi integral margini