Nastere prin operatie cezariana la Spitalul Judetean Tulcea, cu doctor Argetoianu Gelu

 

Sunt mama unei frumoase fetite cu numele EVA, de aproape 9 luni.
In 2012 am hotarat impreuna cu sotul ca este momentul sa facem un copil. Dupa un set complex de analize, am aflat ca suntem sanatosi tun si apti pentru a face un copil, asa ca in aprilie, minunea s-a produs..am aflat ca sunt insarcinata.

Am avut o sarcina relativ usoara, cu greturile de rigoare in luna 2 si 3, titrari de anticorpi la 2 luni, intru-cat sotul are rh pozitiv si eu negativ, fara pofte…o sarcina normala, desi eram f stresata sa nu nasc prematur, tinand cont de antecedentele medicale (nasteri premature) din familie.

M-am bucurat de burtica pe intreaga perioada de sarcina…imi aduc si acum aminte cum se rotea in burtica ca un pestisor, si cum lovea mai mult in partea dreapta. In timpul sarcinii nu am luat decat 11 kg in plus, deci am avut o burtica relativ mica.
Toate bune si frumoase pana in seara de 26 Noiembrie 2012. Era luni. Dupa un weekend agitat, cu multe vizite ,ziua de luni a fost la fel de obositoare. In sfarsit seara… Imi propusesem sa mananc bine si sa ma odihnesc,sa lenevesc cat de mult pot (mai ales ca incepusera niste dureri de spate). Zis si facut ! numai ca pe la 2 noaptea am inceput sa simt niste dureri, asa cam ca la cm. M-am gandit ca nu-i a buna ..abia facusem 36 de sapt de sarcina …cel mai sumbru cosmar se adeverea…urma sa nasc prematur!

Am inchis ochii la loc in speranta ca ma voi mai odihni, si durerile vor disparea. Dar n-a fost asa..la 3 m-am trezit iar, de data asta mi-am trezit sotul si i-am zis asa incet…stii ce..cred ca azi nasc 🙂 Dupa care a urmat un „ce , cum, cand, de ce, ce simti, sigur? mergem la spital !”

prima zi 3I-am zis ca nu e cazul..mai stau..imi monitorizam contractiile erau undeva la 20 min. Din momentul acela n-am mai inchis un ochi nici eu nici sotul. Ma gandeam la toate prostiile…ca e marti…ca era ultima zi a medicului, dupa care intra in concediu…fel si fel de prostii.

Pana la 5-6 dimineata contractiile au ajuns undeva la 7 minute, dar nu eram deloc dilatata. Ne-am ridicat din pat, am mers la baie, am umplut cada cu apa, am facut baie, m-am toaletat,era aproape 7 cand contractiile erau mai dese la 5 min si mult mai dureroase…am zis gata acum putem merge la spital…e timpul.

Nu stiu la ce ma gandeam atunci, aveam emotii oricum, si frica si dorinta de a-mi vedea copilul, aveam un amalgam de sentimente. Bagajul in mana si la masina.La 7 si ceva eram in masina. Medicul nu raspundea la telefon ,il avea inchis. Disperata sun la asistenta ii povestesc tot si nu-mi zice decat fugi la spital domnul doctor e in sala de nasteri. Il gasesti acolo.

La spital ,in sala de primiri urgente, dosarelul cu analize, o mie de hartii..in timp ce asteptam il zaresc pe medic.. fugi dupa el…cand m-a vazut si-a pus mainile in cap..”si tu? dar ce ati patit? toate odata?”eram a 4 pacienta a lui de dimineata si era doar ora 8 maxim. :)) mi-a indicat unde sa ma duc sa nu mai astept a rugat sa urce cineva cu hartiile mai apoi…si asa am ajuns intr-o sala de nasteri , s-a uitat la mine, a zis ca nu s-au rupt membranele ca e ok..numai ca bb e prea fixat intr-o pozitie de unde nu crede ca iese decat cu cezariana…cezariana ok..

Am ajuns intr-o sala de travaliu unde mi s-au facut mai multe analize, am fost perfuzata ,am completat alte zeci de hartii si asteptam sa termine medicul cu o alta pacienta sa se poata ocupa si de mine…Cred ca in momentul acela ma mai linistisem,desi contractiile se amplificasera. Nu stiu poate simplul fapt ca stiam ca sunt acolo si ca de acum sunt pe maini bune..m-a mai calmat.

Cand am terminat cu analizele si ce aveam de completat o doamna infirmiera m-a ajutat cu bagajul si mi-a aratat rezerva unde urma sa stau. Era ok. Ca o garsoniera ..o camera, baie,si un holisor.Stiu ca am ramas fixata asupra patutului de bebelus care avea forma unui carut…era f frumos…stateam si ma uitam si nu-mi venea sa cred ca aveam sa imi vad copilul acolo. Mi-am aranjat lucrurile in camera si nici bine nu am terminat, m-am asezat pe pat si o doamna asistenta ma invita sa o urmez in sala de operatii. Iar aveam inima cat un purice si parca o simteam in fundul stomacului. Asta e momentul..gata!

Am ajuns in sala de operatie, am fost intrebata ce fel de anestezie vreau, am optat pt rahi anestezie…,am fost anesteziata, intinsa pe masa si asteptam…la un moment dat nu-mi mai simteam partea de jos a corpului si atunci a inceput operatia propriu zisa. Imi aduc aminte ca in jurul medicului erau multe asistente care se comportau f frumos, si mai tin minte un moment in care desi eram anesteziata, am simtit in abdomen o presiune (momentul in care bebe a venit pe lume).

Mi-a fost ridicata in aer…aveam ochii in lacrimi si parca nu reuseam sa clipesc mai repede sa se duca lacrimile sa o vad mai bine. O asistenta mi-a pus-o pe umar …am atins-o cu fata…eram in al noua-lea cer…”eva mica din burtica” nu mai era acolo..era pe umarul meu.

Momentul nu-l pot descrie in cuvinte . Era marti, 27 Noiembrie 2012, ora 9 :55. Imediat a fost luata, pusa intr-un incubator si dusa la neonatologie. La usa, sotul..o astepta..si i-a facut poze pe care mi le-a trimis intr-un mesaj alaturi de textul „are nasul lui tati, de purcel :)”.

In ziua aceea, pana dimineata am ramas la reanimare. A doua zi am fost transferata in rezerva, iar spre seara m-am ridicat din pat si mi-am vazut, imbratisat si sarutat copilul pentru prima oara !

Am parasit spitalul abia la 10 zile dupa nastere intru-cat eva a scazut in greutate si trebuia sa depaseasca 2300 g ca sa ne dea drumul acasa. In rest nu am intampinat dificultati.

Aceasta e experienta nasterii copilului meu, Eva, la 36 de saptamani, cu 2150 g, la spitalul judetean Tulcea, cu domnul doctor Argetoianu Gelu.

V-am atasat si 3 fotografii, prima fotografie facuta de sotul meu, in primele minute de viata ale Evei , cea de-a doua in care imi strang pentru prima data puiul in brate si a treia cu Eva in momentul in care va scriu 🙂

Vrei sa fii notificat(a) cand se publica urmatoarea poveste de nastere similara? Aboneaza-te aici.

Data publicarii: Vineri 17 Ianuarie, 2014

Categorie: Nașterea prin Cezariană

Etichete: Dr. Gelu Argetoianu | Spitalul Judetean de Urgenta Tulcea | Tulcea

Articole Similare

Aboneaza-te la Newsletter

Abonare

Intra in grupul de facebook

Inchide

Vino alaturi de mii de mamici pe Facebook

Zeci de mii de mamici raspund zilnic intrebarilor legate de nastere si copii, pentru a oferi suport gravidutelor si noilor mamici. Daca doresti sa faci parte dintr-o comunitate formata din mamici cu experienta , gata oricand sa iti sara in ajutor, in mod constructiv, te invitam sa te alaturi grupului nostru.

Viziteaza Grupul Viziteaza Pagina

Grupul de Facebook