elevit.ro
mamici celebre povestesc cum au nascut
INTREABA SPECIALISTUL
In noaptea de Vineri spre Sambata 17 februarie 2018, Lois - mezina familiei Cauneac a venit pe lume repede si usor, pe bancheta din spate a masinii personale, facandu-le o surpriza uriasa parintilor sai, care se grabeau sa ajunga la spital, intr-o cursa plina de adrenalina. Nasterea trebuia sa aiba loc peste 2 saptamani si familia credea ca asteapta un baietel.

Familia Cauneac locuieste la Sibiu si are 4 copii. Sunt oameni frumosi si foarte pozitivi.

Tatal, Narcis Cauneac a povestit special pentru AmNascutAcolo.ro, cum a decurs experienta inedita pe care au trait-o la nasterea celui de-al patrulea copil, pas cu pas:

"Suntem foarte optimisti, noi am locuit si in alta tara, am locuit mai exact in Austria, sotia s-a nascut in Romania dar de la 4 ani a locuit in Austria cu familia, pana la 20 de ani, aproximativ, deci in cu totul alt mediu. Eu am stat 3 ani in Austria, m-am casatorit acolo si pe urma acum 10 ani ne-am mutat in Romania. Intre timp am mai locuit aproape un an de zile in Austria, anul trecut.



Cu sarcina la noi a fost interesant, este al patrulea copil, avem un baiat si trei fete, diferenta intre ei fiind de aproximativ 2 ani. 8 ani a facut cel mai mare baiat Vineri, Sambata noaptea s-a nascut cel de-al patrulea copil Lois.

A fost o sarcina normala, trebuia sa nasca peste 2 saptamani, mai exact la inceputul lunii Martie. Am fost doar la un singur ecograf in perioada aceasta, acum o luna de zile. Ne asteptam la baiat, aveam numele pregatit pentru baiat, a venit totusi fata. Doctorita glumea cu noi la ecograf ca este fata, dar am plecat de acolo confuzi, nu stiam exact si pana la urma am ramas tot pe pozitia noastra ca va fi baiat. Si a venit fata, dar asta nu a fost nimic.

Vineri seara au inceput ceva contractii si sotia a stat linistita, fiind la a patra sarcina stia ca trebuie sa fie tot mai dese ca sa se apropie...dar la un moment dat erau tot mai dese si seara in jur de 12 noaptea mi-a spus ca a doua zi sa mergem sa mai cumparam ce mai avem de cumparat dimineata, ca Sambata va naste.

Contractiile au fost tot mai dese, eu intre timp am atipit langa ea, ea si-a pus un film sa mai uite de contractii, a incercat. Apoi au fost mai rare contractiile pentru o perioada de timp si s-a linistit mai mult, dar pe urma au venit dintr-o data si dese. Astfel incat m-a trezit speriata, sa mergem "ca nasc". Eu m-am imbracat, m-am incaltat repede, ea s-a dus spre dulap, a vrut sa se imbrace dar nu a mai reusit, s-a asezat jos in genunchi, langa dulap si pana la urma i-am dat eu o rochie, care s-a potrivit mai bine ca nu stiam pe care o vrea si care este larga, ea spunea sa-i dau una larga.

Pana ne-am mai miscat, cred ca o jumatate de minut, s-au trezit si copiii. Au auzit foiala, in mod special Sara, penultima fata a inceput sa planga, s-a speriat un pic. Pana una alta s-a rupt si apa, eram pe scari sus, locuim intr-o casa cu parter si mansarda. Atunci au crescut emotiile si intensitatea lucrurilor. Ne-am grabit sa mergem in masina, am pus mana pe bagajele pe care le aveam facute.

M-am suit la volan, sotia a fost inspirata sa se urce pe bancheta din spate. Si am lasat copiii in casa, cu o mana conduceam si cu o mana o sunam pe maica-mea care locuia langa, sa mearga sa aiba grija de copii.



Si dai in drum spre spital! De unde locuim noi pana la spital sunt orientativ vreo 4 kilometri, dar oricum orasul era gol. Aveam semafoare, sensuri giratorii o gramada pana acolo, am condus in viteza, am facut o gramada de manevre.

Pe la jumatatea drumului ii spuneam sa nu mai impinga, stiam de la celelalte sarcini ca daca impinge vine bebele. Ea statea in spate, se tinea cum putea, sprijinita pe bagajele care erau pe bancheta, doua genti de mana, si la un moment dat a impins mai tare, eu eram cu o ureche atent la ea si ma uitam si in fata, conduceam cu disperare.

La un moment dat am auzit planset de copil. Adica nu a fost planset continuu, a fost un "Ueee" o data si au mai trecut cateva secunde si a mai facut o data. Acolo a fost cel mai interesant punct, cel mai intens pentru mine. Stiam ca trebuie sa nasca, ma grabeam sa ajung si aud plansetul de copil...Acolo a fost punctul culminant, pot sa zic! Cand a nascut acolo, a fost bomba cea mai mare! Am continuat sa merg nebuneste, sotia spunea sa merg mai incet ca nu mai are rost cumva, sa ne grabim.



Nu m-am oprit, am condus mai departe. Ma gandeam tot felul de ganduri: bun, ce fac acum, cum? Nu stiam, cordonul ce sa fac cu el, trebuie taiat, trebuie legat?!

Mergem la Maternitate sau la Urgenta la spitalul mare, pe partea cealalta? Ma gandeam ca Maternitatea din Sibiu are cel putin 20 de scari la intrare, daca nu mai multe. Am zis, mai urcam si scarile acelea?! Imi faceam calculele in minte...sa o iau inainte spre Urgenta, sa fac in dreapta?!

Pana la urma sotia a zis sa mergem la Maternitate direct, m-am gandit si eu ca acolo sunt doctorii care se ocupa de asa ceva. Si am mers in viteza, masina e mai inalta, un Jeep si am putut urca pe bordura destul de inalta pana in fata Maternitatii, pe trotuar.

Si am deschis usa, am zis, am ajutat sotia, era cu bebele in brate, gol, nu am avut prosoape...Ea imi spune primul lucru ca e fetita :) Dar pe mine atunci nu ma mai interesa ca e fetita, ca e baiat, ce mai conta si de fapt nu a contat ce este asa mult, niciodata. Sotia era surprinsa ca e fetita si cu bebe in brate, pe picioarele ei, cu cordonul inca legat si cu placenta inauntru, fara sa o ajut, am mers pe langa ea si am urcat impreuna toate scarile, destul de multe, am zis ca le numar.



Inainte de ultimele scari am fugit un pic inainte sa anunt asistentele, doctorul. Am batut la mai multe usi, nu stiam care este intrarea, am gasit una goala, am urlat pe coridor, m-a auzit un asistent si a scos capul pe un gemulet. Si cand a vazut-o pe sotie in spatele meu pe coridor, cu fata in brate neinvelita...era cu geaca pe ea si tinea cumva copilul la piept.

S-au panicat un pic, dar asistentele si-au facut treaba foarte bine.

Apropo, Maternitatea din Sibiu este renovata. Pot sa zic, pentru ca am locuit in Austria, sunt exact aceleasi conditii. Saloanele arata foarte bine si sunt exact conditiile de dincolo.

Medicii, personalul, asistentele, toti au fost foarte draguti. O femeie, imi aduc aminte, care se ocupa de partea de garderoba, a venit, caci noi nu aveam halat, camasa de somn, slapi si ne-a dat de la ei tot ce aveam nevoie pana a doua zi. Ne-au luat hainele noastre murdare, papucii care erau cu sange pe ei, geaca era toata patata cu lichid. Le-au tinut la garderoba.



A doua zi ne-am luat hainele murdare inapoi si le-am inapoiat pe cele imprumutate de la ei. Au fost foarte draguti. Si s-au miscat foarte repede.

Cred ca foarte mult conteaza ceea ce semanam noi in mintea noastra legat de lucrurile din jurul nostru. Sunt si exceptii, doctori care se comporta urat cu pacientii, dar nu trebuie sa semanam in minte tot ce vedem urat la stiri.

Noi ca familie suntem mai "nebuni" in sensul bun. Noi am ales sa nu avem televizor si am trait foarte bine, avem 4 copii, suntem casatoriti de 10 ani si nu ne hranim cu stiri negative. Avem Facebook, accesam online, dar nu ne hranim cu informatii rele, care atrag in general. Vrem sa crestem altfel si noi si copiii, pentru ca toate semintele pe care le semanam, cresc la un moment dat. Societatea se educa, lucrurile se misca foarte repede, ca o sarcina nepregatita, oamenii sunt intr-o continua schimbare si cred ca lucrurile se vor aseza foarte bine.

Vrem sa vorbim de bine tara noastra si chiar credem in schimbari mari. Romania este o tara foarte frumoasa, incurajez toti oamenii! Cred ca multe lucruri care ne duc spre pesimism tin de ceea ce asimilam noi, pentru ca de cele mai multe ori se prezinta doar partile rele.

Noi credem ca trebuie sa vina o perioada buna, cum nu a mai fost niciodata!" A incheiat Narcis Cauneac.

Atat fetita, care a avut la nastere 2,6 kg si 49 de cm cat si curajoasa mamica se simt foarte bine si au fost deja externate.









Nota redactiei: Ne rezervam dreptul de a actiona in instanta orice persoana si/sau entitate care incalca in orice mod prevederile de mai jos.
Nu suntem de acord cu preluarea, copierea, reproducerea, publicarea, transmiterea, vanzarea, distributia partiala, integrala sau modificata a continutului acestui site sau a oricarei parti a acestuia efectuate in alte scopuri decat cel personal, cu urmatoarele exceptii:
- este permisa reproducerea (pe site-uri noncomerciale, forumuri, articole din presa, stiri sau alte materiale de presa etc.) unor fragmente din articolele publicate in limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informatiilor preluate cu link, sub urmatoarea forma: (Sursa: AmNascutAcolo.ro - www.amnascutacolo.ro)




Daca va place acest articol urmariti-ne si pe FACEBOOK!
povesteste cum ai nascut cadou 700x200 edi integral margini