elevit.ro
mamici celebre povestesc cum au nascut
INTREABA SPECIALISTUL
Numele meu este Ionela si voi incerca sa relatez cat mai pe scurt povestile celor doua nasteri de la Dominic Stanca la 3 ani diferenta.

In 12 martie 2015 eram programata la un control, insarcinata fiind in 39 saptamani si 4 zile. Doctorita care-mi monitoriza sarcina (o rezidenta foarte implicata) mi-a zis sa aduc si bagajul cu mine.

Ma simteam in forma maxima si ma amuza ideea ca in acea zi voi naste (natural). Aveam dilatatie doar 2 cm. M-a trimis sa ma plimb 2 ore si apoi ma interneaza. Am urcat si coborat 5 etaje, am luat masa in oras si m-am intors cu aceeasi energie la maternitate.

A inceput agitatia: monitorizare, control pe masa, completat formulare, deveneau deja obositoare. La cateva ore de la internare au decis sa-mi rupa membranele. Nu aveam nici un fel de durere. Mi-au pus perfuzie, iar monitorizari, controale. Au inceput si durerile intense si dese.

Trecusera cam 5 ore de la internare. Mi-au dat o minge sa sar pe ea si au lasat si sotul cu mine in sala de travaliu. La 19:50 am simtit o nevoie urgenta de a merge la toaleta doar ca sangeram foarte puternic. Am fost luata pe sus de moasa si doctorita si urcata pe masa.

Nu intelegeam de ce nu-mi dau voie sa merg la toaleta. In 5 minute am facut cunostinta cu minunea mea. Cel mai dulce si dragalas copil. Bucuria nu a tinut mult.

In timpul expulziei am suferit o ruptura de toata frumusetea. Sutura a durat in jur de doua ore. Un cosmar din care nu credeam ca mai scap. Erau 5-6 studenti/e care urmareau tot procesul. O studenta chiar a si cusut putin. Inainte de a naste suportam tot discomfortul pentru micuta mea dar dupa, doream doar sa cobor.

Intr-un final am fost si eu gata. Stiam deja in ce salon voi fi dusa. Am aflat si ca doctorita mea urma sa plece pentru cateva zile si a vrut sa nasc cu ea, de asta si graba internarii. Au fost multe nasteri in perioada respectiva si doar 1 loc intr-un salon.

Mai nascuse o persoana dupa mine si surpriza, locul meu a fost dat ei. Mi-au zis ca e mai bine sa raman in sala de travaliu in noaptea respectiva sa ma poata monitoriza mai usor. Nu a mai venit nimeni. Singura si speriata. Cum atipeam si se relaxau muschii simteam cum ma tin firele. Dimineata nu mai rezistam si am mers singura la baie.

Abia la amiaza am fost dusa pe salon. Am stat doar o ora. Micuta era suspecta de arc aortic dublu si pentru a fi monitorizata de o doamna doctor, trebuia sa fiu dusa in alt salon. Mi-au adus fetita abia la ora 13 pentru proba suptului dar satula si nu a inghitit decat 5 ml. Prea putin si au decis sa nu mi-o lase.

A mai urmat o noapte alba, plangeam in sinea mea fiind singura mama din salon fara puiut langa ea. Nu-mi spuneau mare lucru daca intrebam, nu stiam daca e bine sau nu. Mi se faceau perfuzii mai des ca la cele cu cezariana. Daca intrebam de ce/cu ce, raspundeau ca daca mor vor sti de la ce. Pe seara au decis sa-mi aduca fetita. Acum ma simteam eu epuizata.

Fara experienta, obosita dar fericita ca in sfarsit am ghemotocul cu mine. Recuperarea a fost la fel de grea. 2 luni nu am stat in sezut. Mereu ziceam ca alt bebe nu mai fac. Doar ca Dumnezeu a avut alt plan si in 9 Februarie 2018, mergeam cu usoare dureri la un control.

La 6 dimineata au inceput, erau cam din 5 in 5 min dar suportabile. Mi-am anuntat doctorita si urma sa merg spre spital. Durerile m-au lasat mai bine de jumatate de ora dar pentru ca tot anuntasem doctorita am zis sa merg.

In urma controlului m-a intrebat daca am bagajul pentru ca nasc. De necrezut, aveam dilatatie 9 cm. Ma simteam nepregatita, usor speriata. Dupa toate procedurile, 2 monitorizari m-au urcat pe masa de nasteri. Trebuia sa imping dar eu nu simteam nevoia. Au fost cele mai lungi 20 minute din tot ce traisem pana atunci.

Doctorita (un om de milioane) mi-a zis ca e asa aproape de o sa iasa si daca nu imping dar sa nu o mai chinui. Eram furioasa pe mine ca-mi chinui sufletelul dar nu puteam.

O simteam blocata si durea ingrozitor. Au inceput contractii mai puternice si in sfarsit, facea cunostinta cu lumea si cea de-a doua minune a mea. A fost totul mult mai bine. Am mers singura in salon si la baie.

Aveam doar o mica taietura care nu creea probleme. Personalul parea mai amabil, mai comunicativ. Doctorita venea zilnic desi mereu zicea ca e totul bine. Conditiile din spital acceptabile.

(Ionela, Cluj)

Nota redactiei: Ne rezervam dreptul de a actiona in instanta orice persoana si/sau entitate care incalca in orice mod prevederile de mai jos.
Nu suntem de acord cu preluarea, copierea, reproducerea, publicarea, transmiterea, vanzarea, distributia partiala, integrala sau modificata a continutului acestui site sau a oricarei parti a acestuia efectuate in alte scopuri decat cel personal, cu urmatoarele exceptii:
- este permisa reproducerea (pe site-uri noncomerciale, forumuri, articole din presa, stiri sau alte materiale de presa etc.) unor fragmente din articolele publicate in limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informatiilor preluate cu link, sub urmatoarea forma: (Sursa: AmNascutAcolo.ro - www.amnascutacolo.ro)




Daca va place acest articol urmariti-ne si pe FACEBOOK!
povesteste cum ai nascut cadou 700x200 edi integral margini