Nastere Cezariana Spitalul Judetean Bistrita Octombrie 2022 Dr. Leonid Nicorici

La inceputul anului 2022, am aflat ca sunt insarcinata pentru prima data. La fiecare control, mergeam entuziasmata si plina de emotii. Primele saptamani ale sarcinii au fost dificile. Ma simteam foarte rau, nu suportam mirosurile puternice si eram constant slabita. Aceste simptome au persistat pana la 18 saptamani. Am continuat sa merg regulat la controale, unde domnul doctor imi confirma de fiecare data ca bebelusul este sanatos si ca totul pare sa fie in regula. La 32 de saptamani, am aflat ca fetita mea nu era in pozitia corecta pentru nastere, dar doctorul ma incuraja ca inca exista sanse sa se intoarca. Pana la 37 de saptamani situatia nu se schimbase, dar nu decisem inca daca va fi necesara o nastere prin cezariana. La ultimul control, domnul doctor a planificat sa ma programeze peste o saptamana pentru nastere.

Am plecat acasa cu gandul ca in curand imi voi cunoaste fetita. In seara de 23 octombrie, mi s-a rupt apa. Fiind primul copil, nu stiam exact ce trebuie sa fac, dar impreuna cu sotul meu am decis sa mergem la spital pentru a fi sub observatie. La spital, doctorul de garda mi-a explicat ca trebuie sa astept cateva ore inainte de operatia de cezariana, deoarece mancasem la ora 20:00. Asistentele m-au verificat constant si am fost bine ingrijita, desi urletele altor paciente erau obositoare. La ora 3:30, au inceput durerile si contractiile dureroase, dar am incercat sa raman calma. O asistenta m-a invatat cum sa respir in timpul contractiilor, ceea ce a fost de mare ajutor.

La ora 8:30, doctorul a venit si m-a pregatit pentru nastere, deoarece fetita isi scotea deja piciorul. Partea cea mai dureroasa pentru mine a fost sonda, dar dupa administrarea rahianesteziei, totul a decurs bine. La ora 9:10, am auzit primul planset al fetitei mele, moment profund emotionant si cel mai fericit din viata mea. In timpul sarcinii, speram ca fetita sa semene cu sotul meu, sa fie blonda cu ochii albastri. Domnul doctor a glumit atunci, spunand „vai ce neagra e”, si pentru un moment chiar l-am crezut, dar apoi toata lumea a inceput sa rada si m-am linistit.

Dupa operatie, am fost dusa in salon. Am avut o reactie mai dificila initial, vomitand de trei ori, dar asistenta a fost extrem de atenta si m-a ajutat de fiecare data cand am avut nevoie. La 3-4 ore dupa operatie, m-am ridicat din pat si am incercat sa fac miscari usoare. Primele zile au fost foarte dureroase, abia reuseam sa ma intorc dintr-o parte in alta, dar suportul constant al personalului m-a ajutat sa trec peste. M-a impresionat atentia cu care asistentele si tot personalul medical au raspuns nevoilor mele. Igiena si mancarea au fost de nota 10, fara nimic de reprosat.

Partea legata de alaptat a fost dificila pentru mine, avand mameloane ombilicate, dar cu indrumarile asistentelor, am reusit sa ma descurc. In ziua externarii, am completat toate formalitatile necesare si am fost ajutata cu bagajele pana la iesirea din spital. Per total, sunt foarte multumita de experienta nasterii, de conditiile oferite de Spitalul Judetean  Bistrita si de intregul personal. Nu regret deloc ca am ales sa nasc la un spital public in loc de unul privat.

Dragi mamici, modalitatea in care nasti nu te defineste ca mama. Exista avantaje si dezavantaje atat la nasterea in sistem public, cat si la cel privat. Cel mai important este sa fii bine tu si copilul tau; restul sunt detalii. Faptul ca nu am putut naste natural nu m-a facut sa ma simt mai putin valoroasa. Sunt recunoscatoare ca nu am ramas cu traume si ca pot impartasi experienta mea cu altii.

Vrei sa fii notificat(a) cand se publica urmatoarea poveste de nastere similara? Aboneaza-te aici.

Data publicarii: Luni 3 Iunie, 2024

Categorie: Nașterea prin Cezariană

Etichete: Bistrita | Dr. Leonid Nicorici | Spitalul Judetean Bistrita

Articole Similare