Nastere Cezariana Spitalul Judetean Piatra Neamt Iulie 2022 Dr. Rugina Cosmin

Am decis sa povestesc si cum a decurs nasterea fetitei mele, in iulie 2022, cu scopul de a ajuta si alte mamici din zona care trec prin asta sa se linisteasca si sa se calmeze. Asta deoarece eu eram destul de ingrijorata ca voi naste la spitalul Piatra Neamt, datorita legendelor urbane care circula, ca nu e un spital bun, ca se poarta urat medicii si asistentele cu pacientii, ca aici mor copii, mame, ca trebuie sa dai spaga in stanga si in dreapta, etc.

Am avut norocul sa imi urmareasca sarcina domnul  Dr. Rugina Cosmin, un medic pe care il consider foarte bun, un om care si-a dat interesul pe tot parcursul sarcinii dar si in ziua nasterii, sa fie totul bine si micuta mea sa ajunga sanatoasa pe lume. Ca sa nu mai spun ca de fiecare data veneam cu o lista lunga de intrebari, nelamuriri si frici, iar domnul doctor imi raspundea calm si rabdator de fiecare data.

Controalele le-am facut la cabinetul privat al d-lui dr, datorita lipsei mele de timp (lucram, iar in policlinica, daca stateam dupa programari, ratam momentele cheie cand era nevoie de control), dar si pentru ca am decis sa aloc resurse sa fiu controlata intr-un mediu in care sa fie cat mai mic riscul de infectie cu vreo bacterie.

Nu am avut probleme in sarcina, greturi sau pofte, totul a decurs ca la carte. Am avut doar tensiunea si pulsul marite cat timp inca mai mergeam la serviciu, dar dupa saptamana 32 cand am intrat in concediu, totul a fost ok si din punctul acesta de vedere. Dar au aparut altele, normale in sarcina, calduri (incepea vara), arsuri gastrice, o mica anemie, edem al picioarelor si deci dificultati in mobilitate, lipsa somnului de calitate, contractii false tot mai dese, iar bebelusa mea lovea din burtica atat de tare incat nu de putin ori trebuia sa ma opresc si sa ma intind in pat.

Cu toate acestea, voiam sa nasc natural (cum ma incuraja si dr. Rugina), chiar daca ma parasea curajul cu cat data nasterii se apropia. Data probabila a nasterii era pe final de iunie, dar nu a fost sa fie pana atunci, timpul a trecut, treceam si de saptamana 41 si bebelusa tot nu venea, desi parca aveam contractii tot mai puternice.

Chiar cu cateva zile dupa DPN, am ajuns la urgente cu atac de panica, dupa ce nu am mai simtit miscarile bebelusei in acea zi, m-a consultat bland si cu atentie domana Dr. Costescu Amelia, o profesionista, a fost foarte atenta, mi-a vorbit cu caldura si sinceritate, ca si cum ne cunoasteam de o viata. A facut atat control fizic (colul era inchis), cat si ecografic dar si o cardiotocografie (la indrumarile Dr.Rugina, care intamplarea a facut sa fie de garda atunci). Totul era bine in acel moment, bebelusa era bine, doar putin lenesa in acea zi. Concluzia a fost ca daca nu nasc in 3 zile, sa revin pentru internare, sa nu asteptam prea mult.

Nasterea nu s-a intamplat nici dupa cateva zile asa ca am decis sa ma internez, nu voiam sa risc viata puiului meu, voiam sa fiu acolo in caz de ceva, urma sa se provoace nasterea in saptamana 41+3zile.

In ziua internarii, desi credeam ca voi naste natural, bebe intrase in suferinta fetala, asa ca s-a luat decizia sa se faca cezariana. Pentru mine a fost un mic soc, parca eram in transa, dar pana la urma a fost totul bine. Toata lumea s-a purtat frumos, regulile de igiena erau respectate, asistentele deschideau orice in fata mea, totul steril, dezinfectat, cat mai curat posibil deci. Operatia s-a facut foarte repede, mai repede decat puteam eu realiza, in 40 de minute era gata. In sfarsit mi-am vazut puiul venind pe lume, am plans de fericire. Fetita mea era bine, sanatoasa, au luat-o asistentele si dr neonatolog de garda(mi-au adus-o sa o vad dupa cateva ore), dr. Leahu Raluca, o doamna dr de nota 20, de multe ori am vorbit cu ea sa o intreb diverse si mereu m-a ajutat, mi-a dat sfaturi atat mie cat si colegelor de salon.

Am stat la ATI 27 ore, unde mi s-au administrat periodic calmante, doamnele asistente mereu veneau sa aiba grija de noi, erau ca niste furnicute, nu stateau deloc. Pe aceasta cale doresc sa ii multumesc doamnei asistenta de pe sectia operatorie ATI Obstetrica – Ginecologie, nu ii stiu numele complet, stiu ca o cheama Alexandra si are parul blond. Nu o voi uita niciodata cat de frumos s-a ocupat de mine in acea zi dificila, ce vorba dulce, calma avea si cat de atenta a fost sa imi fie bine, sa nu ma doara nimic. Ba chiar ne-a facut si primele poze impreuna, din momentul nasterii, la ideea ei, eu eram mult prea coplesita sa ma gandesc la asta, dar datorita doamnei am amintirea aceasta pretioasa. Ma inclin in fata dvs doamna, cu respect, multumesc!

Dupa acele ore la ATI, am fost mutata in salon, pe sectie, unde au adus si bebelusa langa mine. Nu o sa uit prima data cand m-am dat jos din pat ce greu a fost, efectiv parca mi s-a prabusit tavanul in cap, parca imi pierdeam organele pe jos. A fost horror, dar am suportat cu brio, iar de a doua zi de dupa nastere aveam deja grija singura de fetita mea, asta ma motiva sa ma dau jos din pat.

Si pe sectie am dat de anumite doamne asistente foarte bune, care erau dedicate meseriei, vorbeau frumos,(dar si eu vorbeam frumos cu ele) raspundeau la intrebarile mele, ma ajutau cand ceream, nu am sa le reprosez nimic lor. Impresionata am fost si de doamna Dr. Ciucanu, mereu venea sa ne verifice, la fiecare 2 ore, sa se asigure ca bebelusii sunt bine. Din totalul persoanelor cu care am avut de a face in spital, 90% au fost foarte ok. Inclusiv domnul doctor sef de sectie Salavastru era atent cu toate pacientele, receptiv, m-a impresionat.

O singura remarca negativa am, la adresa asistentei Vranceanu, care se purta brutal cu pacientele(verbal), efectiv nu intelegeam de ce vorbeste atat de urat, cand pacienta vorbeste frumos cu ea, ma simteam ultimul om, dar am tras concluzia ca sta in caracterul ei de neprofesionista, om prost crescut si ca nu merita. Adica doctorii vorbeau frumos, iar ea indraznea sa fie nesimtita.

In salon se facea curat zilnic (desi cred ca ar fi trebuit mai des si mai temeinic), gunoiul se lua de vreo 3 ori, ceea ce era foarte bine. Mancarea venea sigilata si era destul de ok dar eu nu puteam manca nimic. Salonul in care am stat era dotat cu baie in camera, dezinfectant, chiuveta separata pentru igiena bebelusului, frigider, aer conditionat, erau conditii. Lenjeriile de pat, pernele, se vedea ca erau mult prea uzate, la capitolul acesta ar fi de investit.

Per total experienta pana la urma s-a dovedit a fi ok, comparabila cu o experienta la privat. Inainte de a avea loc ma temeam ca ma voi intoarce acasa traumatizata, dar nu a fost asa.

Ce as schimba in spitalul acesta? Se vede ca duce lipsa de anumite produse, de exemplu, o banala hartie igienica la baie,(am adus de acasa) si un sapun lichid, si tot ce a fost necesar am adus de acasa, pentru mine si bebe,(la alte spitale se ofera acolo) pana si pansamentele pentru cezariana le-am cumparat. Desi intra foarte multi bani, lipsurile sunt mari, iar medicii fac cea mai buna treaba cu ceea ce au la indemana.

As mai schimba anumite protocoale, dupa nastere mama are nevoie de puiul ei cat mai mult, sa se formeze legatura mama-pui, sa se declanseze lactatia, dar si bebelusul sa se regleze termic, emotional, etc. Datorita faptului ca am primit fetita abia a doua zi,(pana atunci o vazusem doar scurt, 5 minute la ATI), lactatia s-a declansat la 3 zile dupa nastere, timp in care ea deja se obisnuise cu biberonul si nu am mai reusit atasarea la san, nu voia sa traga deloc la san. Dupa mult chin si demoralizare, m-am impacat cu situatia si am fost nevoita sa pompez ca sa ii pot da lapte matern, nu am vrut sa ii dau mizeria de lapte praf sintetic.

Acum, dupa 5 luni, privesc detasata toata experienta, primele 2 luni au fost mai dificile, datorita oboselii, dar si pana s-a vindecat complet operatia. Acum ma bucur din plin de momentele cu fetita mea si deja ma intristez cand vad cat de repede creste.

Nu regret nimic, am vazut cu ochii mei ca acele legende urbane nu sunt complet adevarate in ceea ce priveste sectia de obstetrica ginecologie a spitalului Piatra Neamt, dar si cea de neonatologie. Desi experientele pot fi subiective si pot varia de la o persoana la alta.
Mentionez ca nu am dat nimic, nimic, absolut nimic nimanui ca sa se poarte frumos cu mine, nu a fost nevoie, totul a venit natural. Daca vorbesti frumos ti se raspunde la fel.

Vrei sa fii notificat(a) cand se publica urmatoarea poveste de nastere similara? Aboneaza-te aici.

Data publicarii: Joi 22 Decembrie, 2022

Categorie: Nașterea prin Cezariană

Etichete: Asistenta Alexandra | Asistenta Vranceanu | Dr. Amelia Costescu | Dr. Cosmin Rugina | Dr. Raluca Leahu | Piatra Neamt | Spitalul Judetean Neamt

Articole Similare