Nastere naturala la Spitalul Judetean de Urgenta din Tulcea, cu moasele

Sunt doar cateva zile de cand am nascut insa am simtit ca neaparat trebuie sa povestesc cuiva experienta mea. Si cui sa povestesc ca sa inteleaga mai bine decat mamicilor sau viitoarelor mamici?

Cand am aflat ca voi avea un bebe am fost cea mai fericita. Din pacate lipsa banilor m-a impiedicat sa merg primele luni la medic. Cand in sfarsit m-am instarit am reusit sa ajung la medic. Doamna doctor ginecolog Dumitrache Deniz, o doamna foarte draguta, mi-a facut primul ecograf si atunci am aflat ca am 19 saptamani de sarcina si astept un baietel. Am fost foarte fericita.

De atunci am facut tot posibilul sa ajung in fiecare luna pana la nastere macar la ecograf si sa aflu ca baietelul meu ia in greutate foarte bine. Pe data de 22 Iunie m-am internat la Spitalul Judetean de Urgenta din Tulcea pentru ca intram deja in travaliu desi data probabila a nasterii era pe 14 Iulie.

Am crezut ca asistentele/moasele sunt dragute dar fiecare dintre ele a fost draguta pentru ca asteptau sa primeasca cate ceva. Eu m-am incapatanat si nu am dat nimic deoarece imi amintisem ca pe usa scria foarte clar ca e interzisa mita fapt care m-a costat. 18 ore de dureri cumplite in care nici o moasa/asistenta nu m-a bagat in seama pentru ca nu le-am bagat nimic in buzunar.

In fine a venit si momentul mult asteptat. Nestiind despre ce e vorba am crezut ca pur si simplu vreau la baie si cand m-am pus jos si am vazut ca am dureri si m-a obliga corpul sa imping zic „Gata , iese”. M-am ridicat incet (as fi vrut mai repede dar ma impiedicau durerile), m-am dus pe hol si am strigat la moasa dar fiindca era deja dimineata se schimbase tura si a venit alta.

M-a urcat pe masa de nasteri si mi-a zis sa ma linistesc pentru ca tipam de durere. Mi-a mai spus ca daca mai tip nu ma mai ajuta si in mintea mea era ceva gen „Pune pe cineva acolo sa il prinda ca la restul ma descurc si singura!”.

Am impins de 2 ori si daca a vazut ca nu iese asa, m-a taiat, desi eu sunt convinsa ca iesea si fara taietura, doar ca asa dura un pic mai mult si probabil ea nu avea chef pentru ca era 7 dimineata si trebuia sa isi bea cafeaua iar eu am deranjat-o.

Intr-un final a venit si bebe. Cam repede. Adica m-am urcat pe masa aia la 7:00 si la 7:15 el era deja iesit. Mai mult a durat pana s-au pregatit ele cu tot ce le trebuie. In timp ce moasa ma curata, tipa care il curata pe bebe mi-a spus ca are 47 cm si 2480 grame ceea ce a fost ciudat pentru ca, cu o saptamana in urma fusesem la ecograf si doctorita mi-a spus ca bebe are 49 cm si 2774 grame.

In fine m-am impacat si cu ideea asta. Am fost bagati la prematuri si nu am stat decat 4 zile si asta pentru ca aveam eu ate care trebuiau scoase ca altfel stateam 3 zile.

Dar Slava Domnului, am un baiat frumos si sanatos asa mic cum e el. Pot spune ca am fost deranjata un pic de comportamentul personalului din spital si de faptul ca toti asteptau „atentii”. Cu toate ca am trecut prin dureri cumplite a meritat.

(Viviana, Tulcea)

Vrei sa fii notificat(a) cand se publica urmatoarea poveste de nastere similara? Aboneaza-te aici.

Data publicarii: Luni 3 Iulie, 2017

Categorie: Nașterea Naturală

Etichete: Spitalul Judetean de Urgenta Tulcea | Tulcea

Articole Similare