Nastere Cezariana Medlife Bucuresti Decembrie 2020 Dr. Raluca Borina

Povestea mea incepe in aprilie 2020. Era început de pandemie și de stare de urgență și începutul încercărilor de a rămâne însărcinată. Ne doream amândoi foarte mult sa avem un copil și din fericire ne-a ieșit din prima lună.

Eu aveam un abonament la Medlife, medicul meu ginecolog era în concediu in următoarea perioadă, așa că am sunat la ei și mi-am făcut o programare la medicul care avea loc cat mai repede. Așa am ajuns la doamna Dr. Borina Raluca. Eram extrem de fericiți, ne bucuram de sarcină și de-abia așteptam nașterea…nici nu ne trecea prin cap că va fi încă pandemie atunci…

Lunile treceau, bebelușul nostru creștea în ritm alert. Eu îmi doream foarte mult sa nasc natural, doamna doctor mă susținea în privința asta, fiind 100% pro naștere naturală. Totuși mi-a spus de la început că dacă bebelușul va depăși 4kg nu ar mai risca sa mă lase să nasc natural, fiind și prima naștere riscul sa se blocheze pe canal exista și ar fi fost traumatizant pentru toată lumea.

In săptămâna 34 am fost diagnosticata cu Covid. Panica!! Medicul de familie nu mi-a fost deloc alaturi, așa că medicația mi-a dat-o doamna Dr. Borina. Am făcut injecții cu Clexane, de fapt soțul mi le făcea, eu credeam că o să leșin de fiecare dată când auzeam cum scoate capacul de la seringă :))). Mamele care fac injecții toată sarcina sunt niste eroine.

Mi s-a spus din start că e foarte posibil ca bebelușul sa nu mai crească în același ritm in perioada in care eu am virusul, asta observaseră la celelalte gravide. Și așa a fost. Am ajuns la 38 de săptămâni și medicul mi-a spus  că dacă nu se declanșează nașterea curând, îmi va induce nașterea pentru a încerca să nasc înainte de a ajunge copilul la 4 kg.

M-am dus în ajunul Crăciunului la spital, după o noapte cu contracții din 5 in 5 minute și ce să vezi? Colul era deschis, dar lung, nepregătit de naștere. Așa că m-am întors pe 28 decembrie la spital, unde era de gardă o alta doamna doctor, pe care nici acum nu știu cum o cheamă.

Colul era și mai nepregătit ca prima dată, mi se face TNS și aud că spune „Are contracții, copilul nu mișcă, o internăm!”. Am crezut că leșin, mi s-a părut foarte neprofesionist faptul că a spus-o așa, fara pic de empatie. A sunat-o pe doamna  Dr. Borina, care m-a sunat de urgenta și mi-a spus sa stau liniștită, copilul nu mișcă pentru că doarme. Și avea dreptate, în curând băiețelul meu a inceput sa facă exerciții de întindere și lovire, asta ca să mă asigure că totul e bine :)).

Asa, deci, până la urmă m-a internat, mi s-a facut testul PCR, am stat cu sufletul la gura până au venit rezultatele, timp in care am intrat  pe scenariul galben. După 8 ore au venit cu  rezultatul negativ.

La ora 13 a început inducerea nașterii. Mi-au pus perfuzii cu calciu, oxitocina, supozitor pentru dilatare…după 9 ore de travaliu suportabil eu aveam dilatație abia 3. Aveam două moașe, una era drăguță, alta îmi repeta permanent că eu nu o sa reușesc, că de ce mă mai chinui degeaba, mai și plătesc în plus, la fel, parca fara empatie.

Nu reușeau să ajungă să-mi rupă membranele, eram candidata perfecta pentru cezariană. Am spus că dacă mai e vreo șansă să pot naște a doua zi natural, mai incerc. Așa că m-au dus în salon, am stat toată noaptea cu contracții suportabile, dar am reușit să mai și adorm și să mă odihnesc. A doua zi, la ora 6:30, am coborât în sala de nasteri.

Toată lumea de acolo era surprinsă că eu mă întorc tot pentru naturala :)) La 7 fara un sfert mi-au rupt membranele și apoi s-a dezlănțuit iadul. Din nou aveam două moașe, altele de data asta, una foarte tanara, incepatoare, foarte drăguță, atentă și caldă și alta rece, care îmi făcea tușeu mai des ca medicul, a fost  si certata pentru asta, foarte dură. Procedeul  era dureros, insa ea ma intreba  „Ce te doare? Sunt doar două degete!”. Nu mai zic de faptul că medicul i-a spus să îmi faca No-Spa intravenos și ea mi-a făcut intramuscular și că nu a fost ok.

După 4 ore am cerut epidurala, mai ales pentru ca aveam contracții foarte puternice. Eu inițial voiam doar gaz ilariant, dar nu mai suportam. A fost mana cereasca pentru o oră, după care au început din nou contracțiile, și mai dureroase de data asta. Mi-au spus că nu îmi pot face o noua doza pentru că eu inca nu mă dilatam, eram abia la 5.

După încă o oră, a venit doamna doctor și a spus că bebelușul a făcut bosa, o umflatura la cap, din cauză că nu avea pe unde să iasă și el se impingea. L-a chemat pe șeful de secție, pe domnul Dr. Tîrșu, un om de excepție, care atunci când îmi făcea tușeu își cerea scuze daca mă durea.

L-am auzit spunând clar „Copilul are bosa și uterul ei nu mai rezistă. O băgați în operație acum!”. Desi nu îmi doream asta, știam că așa e cel mai bine. Toată lumea s-a mobilizat foarte repede in sala de operații. Aa, da. Eu aveam contracții, de la sala de nașteri la cea de operații erau cred că 10-15m maxim, dar mie mi se păreau 10-15km in durerile alea. O asistenta a vrut să se ducă după un cărucior, văzând clar că merg foarte greu, dar aceeași moașa rece a spus că „Nu, nu, las-o că poate să mearga!”.

Am ajuns într-un final pe masa de operații, mă simțeam eliberată, ca pe un norișor :)) La 13:25, după 24 de ore de travaliu, a venit pe lume puiul meu, care a avut 3650g (estimarea ecografica fusese 3700g, deci precisă), 53cm și nota 9. A fost cel mai frumos moment din viața mea. L-am primit la o oră după naștere, la terapie intensivă și l-am ținut cam o oră. După 6 ore a fost mutată în salon, unde am stat singura pentru 3 nopți. Personalul a fost extrem de amabil și drăguț, atât pe secția unde eram eu, cât și la neonatologie.

Conditiile au fost de hotel, curatenie exemplară, promptitudine (am înroșit telefonul de cat am sunat după asistente și veneau imediat) și mâncare foarte buna. M-au ajutat foarte mult cu alăptatul, așa că de la o săptămână alăptez exclusiv la sân.

Doamna Dr. Borina este extraordinara, a stat in spital pentru a naște eu de luni până marți si după ce am născut. Oricum, și pe perioada sarcinii, și după (pentru că am mai avut ceva probleme) a fost foarte implicată, puteam sa o sun sau sa ii dau mesaj la orice ora,  iar după mesaj  mă suna ea.

Cel mai mare regret al meu este că pandemia i-a răpit dreptul soțului meu de a sta langa mine, dar doamna doctor m-a făcut să simt că nu sunt singura. O recomand din tot sufletul și recomand și maternitatea Medlife, condiții excelente și personal competent și empatic (cu excepția celor două moașe), iar daca semnezi un contract de naștere din timp ai șanse să prinzi oferte foarte bune. P

Per total sunt împăcată cu nașterea, in maternitate venea zilnic  si un psiholog, si in viitor sper la nvdc, doamna doctor a spus că mă susține daca va fi totul în regulă. A fost o experiență plăcută și ziua de 29.12.2020 a fost cea mai fericită zi din viața mea.

Diana

Vrei sa fii notificat(a) cand se publica urmatoarea poveste de nastere similara? Aboneaza-te aici.

Data publicarii: Vineri 10 Septembrie, 2021

Categorie: Nașterea prin Cezariană

Etichete: Bucuresti | Dr. Raluca Borina | Dr. Valentin Tirsu | Medlife Grivita

Articole Similare