Nastere la Maternitatea Spitalului Judetean Olt

Era o zi rece, in care cerul varsa fiori, iar soarele era pustiu, uitat intre momentele imaginatiei. Doi oameni, cele mai importante suvite umane ale acestui an, se iubeau foarte mult, aceasta iubire era pura, iar rodul celui mai frumos sentiment este copilul: sunt eu! Era iarna… Zapada acoperea profund lumea, iar timpul parca trecea cat mai greu, pentru o fiinta: mama..

Astepta un sincer semn, acela de a ma vedea, astepta cu nerabdare..sa-si stranga copilasul in brate! Mergea cu entuziasm, mergea cu melancolie, privea cu banalitate strazile pustii…Iar eu imi dezmorteam trupul minuscul, incepeam sa imi desfac radacinile si sa evadez din acea stramtoare, sa vad pentru prima data lumina zilei. Era deocamdata cu neputinta.

Tatal meu era plecat pentru doua zile, cu serviciul intr-o alta localitate, iar fiinta cea mai sfanta aproape isi dadea sufletul pe masa de spital…Toate acestea suferite doar pentru mine! Sacrificiii pentru mine.. Trec ore in sir, iar peste cateva momente, la ,,Maternitatea spitalului judetean Olt” la ora 5:15 a.m…o minune s-a nascut!

O minune este un copil, un copil este o speranta, o speranta este viitorul! Ma trezesc, razele artificiale imi stropeau delicat ochii lacrimanzi, iar sunetele tuturor imi tulburau inimioara! Tatal si mama ma priveau, doua fiinte , o singura inima doua priviri, o mare iubire! Am aparut si eu in sfarsit, in lumea vietatii, in lumea frumusetii, in lumea libertatii:

Fiecare pui
Are mama lui
Si eu tot asa
Am mamica mea

Vrei sa fii notificat(a) cand se publica urmatoarea poveste de nastere similara? Aboneaza-te aici.

Data publicarii: Sâmbătă 1 Ianuarie, 2011

Categorie: Nașterea prin Cezariană

Etichete: Olt | Spitalul Judetean de Urgenta Slatina

Articole Similare