Poziții și tehnici de alăptare care reduc refluxul la nou-născut

În primele zile și săptămâni de viață, nou-născutul se poate confrunta cu refluxul gastroesofagian. Nu este vorba de o boală în sine, este frecvent și apare la peste 70% din nou-născuți, fiind ușor de gestionat și de tratat.

Refluxul gastroesofagian este mai des întâlnit la copiii cu probleme de dezvoltare și la cei cu o predispoziție genetică la astfel de probleme. După vârsta de 2 ani, frecvența refluxului la nou-născuți se reduce la 5%. Cu poziții și tehnici de alăptare adaptate nevoilor copilului, refluxul poate deveni istorie.

Refluxul gastroesofagian la nou-născut se va manifesta la 50% din totalul copiilor cu vârste până la 3 luni, cel puțin o dată pe zi. 66% din copiii mici prezintă semne de reflux până la 4 luni, pentru ca la 7 luni procentul să scadă la doar 14%.

Cei mai mulți nou-născuți au reflux gastroesofagian, mai comun în primul an de viață, și doar unii copii ajung să aibă boala de reflux gastroesofagian, care presupune și tratament adecvat, personalizat, și monitorizare atentă și constantă.

Refluxul gastroesofagian la nou-născuți și cauzele apariției sale

În primele 12 luni de viață, episoadele de reflux gastroesofagian sunt considerate normale și destul de frecvente, fără a afecta dezvoltarea sau sănătatea micuților. Boala de reflux gastroesofagian este mai rară la nou-născuți, poate fi însoțită și de complicații și nu trebuie confundată cu refluxul absolut normal la copilul care abia învață să se hrănească și să se adapteze la noul mediu în care va trăi tot restul vieții sale.

Refluxul gastroesofagian apare atunci când conținutul din stomac se întoarce rapid în esofag în timpul hrănirii sau după hrănire. Pot fi mai multe episoade de reflux pe zi și e perfect normal cel puțin în primele 12–24 de luni de viață. Mecanismul e simplu. Regurgitațiile elimină surplusul de conținut din stomac și aerul înghițit. Dacă nu sunt însoțite de alte simptome, nu reprezintă motiv de îngrijorare.

De ce apare refluxul la bebeluși? În primele luni de viață extrauterină, copilul nu are un sfincter esofagian suficient de dezvoltat și de puternic, așa că tot ce e în plus în stomac va reveni la nivelul esofagului și în gurița copilului după masă sau la schimbarea pozițiilor.

Alte cauze ale refluxului gastroesofagian la copilul mic sunt: poziția culcat pentru perioade prea mari de timp, dieta cu lichide, nașterea prematură. Se adaugă și: boala de reflux gastroesofagian, în care refluxul durează luni de zile, apar și vărsături, tuse, respirație îngreunată, stenoza pilorică, cu îngroșarea pilorului, intoleranța alimentară, la lapte de obicei, esofagita eozinofilică, provocată de alergii la anumite alimente.

Riscul de a dezvolta refluxul gastroesofagian e mai mare la copiii mici cu sindrom Down, cu distrofie musculară sau cu o paralizie cerebrală activă. Odată cu neglijarea refluxului, apar și complicații precum esofagita, ulcerațiile la nivel esofagian, durerile, anemia.

Poziții și tehnici de alăptare pentru evitarea refluxului la nou-născuți

Gestionarea corectă a refluxului gastroesofagian la nou-născut, printr-o alăptare corectă, va necesita un control al fluxului și o atenție sporită la gravitație și la efectele sale. Scopul principal este de a nu lăsa laptele să urce înapoi în esofag, dar și de a preveni înghițirea de aer în timpul hrănirii, pentru a nu exista presiune permanentă pe sfincterul esofagian inferior.

Cea mai simplă metodă de a evita refluxul la nou-născuți e schimbarea pozițiilor din timpul hrănirii și de după și adaptarea lor pentru a permite o alăptare fără probleme.

Cea mai bună poziție este cea verticală. Bebelușul trebuie ținut într-o poziție cât mai apropiată de cea verticală. Copilul va sta pe coapsa mămicii sau pe burta mamei, iar trunchiul său va fi perpendicular pe al adultului. Te va ajuta aici gravitația, care va menține laptele în stomacul micuțului; laptele nu irită esofagul în timpul mesei și după ce se termină hrănirea.

O altă poziție eficientă, dacă te confrunți cu refluxul la nou-născut, este poziția scaunului de balansoar sau poziția semi-înclinată. Mama va sta pe spate, se va sprijini de perne, iar laptele nu va ieși cu putere din stomac. Unghiul dintre corpul mamei și perne va fi de 45°. Bebelușul stă deasupra mamei, cu burta pe burta mamei. Laptele nu mai poate urca așa de repede spre esofag, copilul nu se îneacă și nu înghite aer.

Poziția de subraț ar putea funcționa dacă mama a trecut printr-o cezariană sau dacă bebelușul nu vrea să fie strâns pe burtică. Nou-născutul se ține la subraț, exact ca pe o minge de fotbal american, capul și umerii vor fi mai sus de nivelul stomacului, menținuți așa cu ajutorul pernelor de alăptare. Înclinația e constantă, nu există presiune abdominală, iar capul bebelușului e controlat mereu.

Cât despre tehnicile pentru reducerea refluxului la nou-născut, acestea variază în funcție de problemele întâmpinate și de experiența mamei.

S-ar putea începe cu o atașare corectă, profundă, ca să nu se mai înghită și aer în timpul hrănirii. Gura copilului va fi larg deschisă, va cuprinde o mare parte din areolă. Pe tot parcursul hrănirii, gura micuțului va trebui să fie mereu în contact cu areola, fără schimbarea poziției.

Dincolo de poziționarea corectă la începutul hrănirii cu lapte matern, mesele trebuie să fie mici și frecvente, deoarece stomacul unui nou-născut este mic și în formare. Cu cât înghite mai mult lichid într-o perioadă scurtă, cu atât va avea șanse mai mari să aibă reflux. Alăptarea va fi făcută mai des, dar la intervale mai scurte de timp.

În situația în care laptele vine prea repede și bebelușul înghite rapid cantități mari de lapte deodată, se poate întrerupe alăptarea pe moment, pentru a reveni la un jet de lapte constant și normal, după care se reatașează copilul, dar doar după ce se verifică jetul de lapte și modul în care curge, cu ce viteză.

După alăptare, copilul nu va fi pus pe burtă sau pe spate, ci va fi ținut 20–30 de minute în poziție verticală. Nu uita nici de eliminarea aerului înghițit involuntar în timpul alăptării. Nu aștepta terminarea hrănirii, fă pauze în alăptare și încurajează copilul să elimine aerul pe guriță în mijlocul mesei sau la schimbarea sânului.

Atenție și la scutecul copilului, să nu fie prea strâns în talie, pentru că va pune presiune inutilă pe burtică. Se vor evita jocurile după masă și „bicicleta” cu picioarele micuțului.

Dacă preferi sticluța de lapte în locul sânului, evită să hrănești copilul noaptea. Cu 1–2 ore înainte de culcare, bebelușul trebuie să primească ultima masă. Unghiul sticlei cu lapte va fi aproape vertical la hrănire. Oprește hrănirea imediat ce bebelușul refuză să mai mănânce, cel puțin de două ori. Alege, totuși, hrănitul la sân și alăptarea clasică în locul sticlei, pentru a evita pe viitor și agravarea refluxului gastroesofagian la nou-născuți și repetarea sa.

În timpul somnului, bebelușul trebuie să doarmă cu capul întors spre stânga, pentru a avea o frecvență redusă a refluxului.

Dacă nou-născutul nu ia în greutate, deși e hrănit, are dureri mari la masă, dacă regurgitațiile devin verzi sau au sânge, o vizită de urgență la medicul pediatru sau la cea mai apropiată cameră de gardă a spitalului de pediatrie este obligatorie.

Specialitatea de gastroenterologie ne spune că toate aceste simptome pot indica boala de reflux gastroesofagian (BRGE) și va fi necesar un tratament specific pentru evitarea complicațiilor.

Data publicarii: Luni 25 Mai, 2026

Categorie: Sarcina

Articole Similare