Nastere Cezariana Spitalul Regina Maria Baneasa Decembrie 2021 Dr. Al Jasi Isham

Buna, viitoare mamici!

Scriu aceste randuri pentru ca si mie mi-a placut cand mi s-a povestit cam la ce sa ma astept in marele moment al nasterii, prin cezariana. Incep prin a va spune in primul rand, ca fiecare corp reactioneaza in felul lui, iar al meu a reactionat mai bine decat ma asteptam.

Am ajuns la ora 8.00 la spitalul Regina Maria Baneasa, fiind programata la cezariana pentru ora 11.00. Am fost pusa timp de o ora, la monitorizare de catre medicul de garda (ventuze pe burtica pentru a se asigura ca mica gaza e in regula), timp in care m-am jucat pe telefon, stand relaxata.

Dupa verificari am fost condusa in salon, mi-am lasat bagajul, m-am schimbat in „camasa de gala” si am fost condusa in salonul preoperator. Acolo mi s-a administrat o perfuzie de hidratare si am stat de vorba, pe rand cu medicul ce mi-a observat sarcina pe tot parcursul ei, domnul Dr. Al Jasi Isham, medicul rezident ce l-a asistat pe medicul meu, doamna doctor anestezist impreuna cu asistenta dumneaei, si medicul neonatolog ce urma sa imi ia printesa dupa marea intrare.

A sosit ora 11.00, am fost condusa in sala de nasteri/operatie si acolo urcata pe masa, mi s-a cerut sa stau un pic aplecata, cu capul in pieptul asistentei, doamna doctor anestezist facandu-mi epidurala (nu am simtit nimic, chiar intreband-o daca dureaza si sa imi spuna cand introduce acul, sa ma pregatesc psihic…mie fiindu-mi frica de injectii, la care mi s-a raspuns :”sa imi spui cand iti amortesc picioarele”).

In 5 minute nu imi mai simteam corpul de la brau in jos. Mi-au pus sonda (nu am simtit nimic), apoi, cu dna dr anestezist de mana am asteptat sa imi aud bebelina. In timp ce o deplasa spre EXIT, am simtit cum se misca masa, cum ceva se forta prin mine, dar nici pic de durere, un usor disconfort.

A venit momentul mult asteptat, gaza a intrat cu tipete si aplauze, mi-a dat sa o pup (am bocit si eu un pic), ne-a facut poze impreuna apoi ea a plecat la spalat, cantarit, masurat si eu am ramas pe masa sa ma ‘tivuiasca’. Toata „distractia” a durat pana la 12.00.

Dusa in postoperator/terapie intensiva, am fost pusa pe aparatele de monitorizare, perfuzii cu calmante si o mare punga de gheata pe operatie. Primele 3 ore au fost ok, nu am simtit nimic, dupa dezamorteala am simtit rece de la gheata si o foarte usoara durere, dar mi se administra calmante si nu mai simteam nimic.

In timpul asta, iti aduce si bebelina sa o pui la piept (ora magica). La ora 19.00 doua asistente m-au ajutat sa ma ridic, sa ma puna in carucior, sa merg in salon. Ajunsa acolo, mi s-a mai pus o perfuzie si stat la orizontala, din cand in cand venind asistenta sa ma intrebe daca am nevoie de calmante. Nu aveam dureri mari, asa ca am preferat sa nu. Pe timpul noptii mi s-a masurat diureza asa ca, atingand pragul bun, dimineata mi s-a scos sonda (nu am simtit nimic). Simtindu-ma bine, fara dureri mari, am inceput sa fac cativa pasi prin salon tinandu-ma de cate ceva. A fost ok. Mici dureri aveam la intins pe spate, ridicat in picioare si stranutat (stranut de obicei la mirosurile de detergent).

M-am plimbat in ficare zi, din cele trei state in spital, am alaptat, am schimbat bebelus, iar la plecare, am plecat mergand normal, de si ai mei se mirau ca abia ce am nascut si parca nu am nimic. Intr-o saptamana eram ca noua, trebaluind prin casa si tinand gaza in brate (la alaptat, la adormit, de drag). Asa ca, nu va fie frica, o sa aveti puterea necesara, iar cand o sa vedeti si minunatia, parca mai multa putere, sa plecati acasa, sa va bucurati cu cei dragi.

Ca si sfat : nu miscati capul dupa administrarea anestezei, luati-va apa la sticla mica si tineti-o langa voi, iar daca simtiti durere, cere-ti calmante, cand va dati jos sau va puneti in pat, face-ti-o printr-o parte si ajutate de brate…nu fortati abdomenul. Primele 3 zile sunt mai grele si de ce sa nu le usuram cerand calmante daca simtim nevoia, ca acasa sa fim bine.

Sper sa se aprobe postarea, desi e cam lunga, dar si mie mi-a prins bine cand am stiut la ce sa ma astept. Sper ca nu am omis nimic. Daca aveti incredere in medicul ce l-ati ales sa va monitorizeze sarcina, mergeti relaxate si cu zambetul pe buze! Sarcina usoara si nastere si mai usoara!

Mihaela

Vrei sa fii notificat(a) cand se publica urmatoarea poveste de nastere similara? Aboneaza-te aici.

Data publicarii: Sâmbătă 12 Noiembrie, 2022

Categorie: Nașterea prin Cezariană

Etichete: Bucuresti | Dr. Al Jasi Isham | Regina Maria Baneasa

Articole Similare