Nastere prin cezariana la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti cu domnul doctor Silviu Pruna

Am 28 de ani si sunt mamica unei printese minunate in varsta de 4 ani, urmand ca in vara aceasta sa aduc pe lumea cea de-a doua printesa.

Eu si sotul meu ne-am dorit foarte mult copii, iar cand am primit vestea ca visul ni se va implini pentru prima data am fost foarte emotionati si ne-am purtat ca niste parinti responsabili. Primul lucru a fost sa imi gasesc un medic ginecolog.

Primul contact cu doamna doctor, al carei nume prefer sa nu il mentionez, a fost putin frapant, punandu-ma efectiv pe pat, unde mi-a facut ecografia endovaginala, exclamand: “A, uite, esti gravida! Vrei sa-l pastrezi?”. Pai da, daca m-ati fi intrebat mai intai de ce am venit, va puteam spune si eu acest lucru, mi-am zis in minte.

Mi-a dat fisa gravidei, cu perioadele urmatoarelor controale si lista de analize, “pe care sigur nu o sa le faci”. Surpriza, doamna doctor! Am dat o caruta de bani pe analize, dar le-am facut pe toate si m-am prezentat cu regularitate la controale.

Pe 4 Decembrie m-am internat, urmand sa nasc in aceeasi saptamana, dupa spusele doamnei doctor. Speram din tot sufletul sa pot naste natural, fiind si incurajata de raspunsul doamnei, ca “e mica si trece”. Dupa 3 zile de internare fara nicio vizita din parte doamnei si o discutie telefonica pe care a avut-o cu parintii mei, doamna doctor s-a prezentat seara, m-a chemat la vizita si mi-a zis ca nu sunt de nascut si daca nu imi convine sa cer externarea.

M-a dezamagit profund, asteptandu-ma la alt comportament din partea dansei. Era normal sa intreb, fiind primul copil si mai ales in conditiile in care stia ca de la 26 de saptamani aveam colul deschis. Pe 7 Decembrie mi-am luat frumos bagajelul, externarea si am plecat acasa, jurand sa nu mai calc acolo.

Duminica seara, pe 9, au inceput contractiile, care desi nu erau dese m-au trimis la spital. Am plecat la Municipal, unde a trebuit sa mint ca a plecat medicul care ma urmarea din tara si am venit la cel mai apropiat spital. Aveam dilatatie 1 cm. Pana Marti dimineata mi s-au facut calmante, insa contractiile erau tot mai puternice, iar dilatatia aceeasi.

De garda era domnul doctor Silviu Pruna, un om caruia ii voi ramane recunoscatoare toata viata. Dansul mi-a recomandat operatia de cezariana, pentru a nu pune in pericol viata mea sau a fetitei, spunandu-mi ca o nastere naturala ar fi putut avea consecinte grave atat pentru mine, cat si pentru copil. Dupa o sesiune zdravana de plans, am acceptat operatia si in aceeasi zi, pe 12 Decembrie, a venit pe lume printesa noastra, care nu a fost asa de mica, ci a avut 3080 grame si 48 cm.

Atat domnul doctor, cat si restul personalului s-au purtat foarte frumos. Am stat in salon cu 5 paturi, cu baie proprie, si cu bebeii in camera. Salonul era curat, accesul vizitatorilor limitat.

(Ramona, Ramnicu Valcea)

Vrei sa fii notificat(a) cand se publica urmatoarea poveste de nastere similara? Aboneaza-te aici.

Data publicarii: Joi 30 Martie, 2017

Categorie: Nașterea prin Cezariană

Etichete: Bucuresti | Dr. Silviu Pruna | Spitalul Universitar Bucuresti

Articole Similare