Nastere prin operatie cezariana in Anglia, la Maternitatea Royal Victoria Infirmary

Vreau sa impartasesc cel mai minunat moment din viata mea de cand l-am nascut pe printul meu Marco. Era 17 Februarie cand deja era data cand trebuia sa nasc.. am asteptat cu emotii mari aceasta zi… dar ?????nimiccccc. Am zis „clar bebe nu vrea sa vina azi” a trecut si 18,19,20,21,22 nimiccc, bebe era foarte puturos si ii placea in burtica sa stea la caldurica.

Eram deja cu inima pana la gat si ma tot gandeam cand vine bebe asta..nu mai puteam si m-am decis sa merg la spital…aveam mancarimi tot corpul nu mai rezistam. Ei au decis sa imi ia niste analize si daca era ceva in neregula ma anunta imediat.

Ok, am mers acasa cu burta pana la gura nu mai puteam nici sa merg deja, aveam 40s si 5 zile…Se facura 23… dupa o noapte de dureri de burta cu arsuri, cu mancarimi, ma luase somnul spre dimneata…telefonul sunaa,sunaaa cu un numar privat. Am raspuns…

Era asistenta de la spital spunandu-mi ca trebuie sa vin repede la spital sa ma pregatesc de nastere. Euuuu gata am sarit din pat uitasem de dureri de burta, de bebe, de tot…spunand sotului ” trezeste-teeee mergem la spital, nasc in sfarsit ” ieeeii sotul zicand .. am sunat pe mama, tata, soacra, matusa, verisoaraaa…Eram super super fericita.

Am ajuns la spital nu aveam dureri, nici apa nu mi se rupsese…la 9 dimineata pe 23.02.2017 eram la spital, veneau asistentele una cate una, ma verificau…ma incurajau…ma alintau…eram iubita de toti:x

Am asteptat pana la ora 5 dupa-amiaza cand mi-au rupt apa…si mi-au pus o pastila pentru dilatare…am asteptat o ora si m-au transferat in camera pentru nastere…se facuse 8,9,10,11,12 noaptea nimic…nici un fel de dilatare…cu contractii mari pana la cer si inapoi…eu eram cu lacrimi dar si emotionata.

Toti in camera cu mine: soacra, mama, cumnata, sot…ma incurajau…eu trageam din oxigen pana nu mai puteam…eram ametita, cu dureri mari…nu pot uita nici acum acele momente. Deja era 2 dimineata si nimic inca…imi era foarte rau in asa fel, am cerut doi biscuiti…au inceput sa rada de mine toti :)))))

Eram emotionata de la dureri, nu mai stiam nimic si spuneam la toti ca ii iubesc..:)) am decis sa mi se faca morfina pentru ca nu mai suportam durerile erau imenseee…morfina ma facuse sa adorm putin, trecuse 3,4,5,6,7 dimineata nimic…eram deja epuizata de dureri nu mai puteam numai aveam putere de nimic…cu hormoni pusi pentru dilatare…tot nimic, nici 2 cm nu eram dilatata.

Se facuse 9 dimineata, deja eram lesinata pe patul de spital…pana cand toti au decis sa ma trimita la cezariana de urgenta. Eu am fost de accord pentru ca deja nu mai rezistam. Am ajuns in sala de cezariana, eram foarte emotionata si foarte lesinata de la dureri, nu mai stiam de mine.

Mi-au facut anestezia pentru amortire, se facuse 9 jumatate dimineata cand au inceput deja sa ma taie, eram super epuizata imi dadea putere sotul sa stau treaza inca putin…pentru ca imi venea sa lesin pur si simplu, imi scazuse tensiunea, tremuram toata, vomitam, si totttt am rezistat pentru printul meu.

Si la 10:00 fix pe 24.02.2017 iesise printul meu din burtica. Cand mi l-au aratat era dragoste la prima vedereee! Pur si simplu uitasem de dureri de tot si el imi vindecase toate durerile! Vreau sa zic ca totul a meritat ??????

Asa este povestea mea. Multumesc pentru timpul vostru pierdut, citind povestea mea. Nastere usoara pentru toate mamicile! Pupici!

(Ana-Maria, Anglia)

Vrei sa fii notificat(a) cand se publica urmatoarea poveste de nastere similara? Aboneaza-te aici.

Data publicarii: Luni 7 August, 2017

Categorie: Nașterea prin Cezariană

Etichete: Anglia | Spitalul Royal Victoria Infirmary

Articole Similare