Nastere prin operatie cezariana cu d-na doctor Pauliuc la Spitalul Judetean Suceava

Se intampla acum mai bine de 5 ani. Era frumos si cald afara si tocmai ma intorceam din vizita facuta la spital, bunicii mele. Eram bine dar instinctiv simteam nevoia sa ma plimb mult, simteam ca ceva ma apasa si ca sunt pregatita. Mi-am dorit sa nasc natural si daca se poate pe timp de zi.

Din pacate norocul nu a fost de partea mea in aceasta privinta. La miezul noptii au inceput durerile si la scurt timp se rupsese si apa. Eram acasa cu sotul si parintii mei. Dupa ce am dat trezirea,in liniste….pt ca desi durerile erau foarte mari…nu sunt genul care sa planga sau sa tipe usor.

In jurul orei 02.00 am facut o baita calduta, m-am schimbat si am plecat cu toata familia la spital. Toti se asteptau ca in timp scurt sa ii anunt ca am nascut. Nu a fost asa. Au trecut ore bune dar dilatatia nu aparea,deloc!! Am fost vizitata de 3 medici si toti 3 au spus acelasi lucru…cezariana. Am sunat medicul meu, pe doamna dr Pauliuc si a ajuns in cateva minute.

Dupa ascultarea inimii copilului, am decis impreuna sa intru in operatie. Pana sa fiu diagnosticata de ceilalti medici, pana sa vina doctorita mea …au mai trecut cateva ore bune si deja se facuse ora 13. Am intrat in operatie si la ora 13.30 am nascut un baietel de 3,750 kg,51 cm si Apgar 9.

Nu am reusit sa il vad imediat insa atunci cand l-am vazut am simtit ca m-am nascut si eu odata cu el, ca viata capata un alt sens, prioritatile mele se schimbasera si parca ma aflasem la o rascruce de drumuri si am pasit pe un drum mai frumos. Am plans cand a trebuit sa aleg cezariana, insa am inteles ca altfel nu se poate si ca viata copilului este in primejdie.

De atunci nu imi mai doresc nimic pt ca nimic din ce imi doresc nu se prea intampla…asa ca las viata sa isi urmeze cursul. Acum cu Ianis, viata are un curs frumos, linistit si plin de intamplari placute sufletului.

Un copil poate fi un medicament pt orice suflet ranit sau lipsit de dorinta de a trai. Dupa nastere am avut mici probleme dar le infruntam altfel, aveam curaj si stiam ca tot ce fac e ca sa fiu bine pt copilul meu care are nevoie de mine. De atunci nu mai gandesc la modul egoist ca trebuie sa imi fie bine, acum ma gandesc ca trebuie sa imi fie bine….pt ca doar asa pot avea grija de fiul meu, asa cum trebuie.

Multumesc lui Dumnezeu ca suntem sanatosi.

(Otilia, Suceava)

Vrei sa fii notificat(a) cand se publica urmatoarea poveste de nastere similara? Aboneaza-te aici.

Data publicarii: Marți 28 Ianuarie, 2014

Categorie: Nașterea prin Cezariană

Etichete: Dr. Paraschiva Pauliuc | Maternitatea Suceava | Suceava

Articole Similare